Dacă ai un chatbot pe site, de la 2 august 2026 ai și o obligație nouă: vizitatorii trebuie să știe că vorbesc cu un sistem de inteligență artificială, nu cu un om. Regula vine din Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) și se aplică tuturor firmelor și instituțiilor din Uniunea Europeană, inclusiv celor din România.
Vestea bună: pentru majoritatea chatboților de pe site-uri, conformarea nu e complicată. Vestea mai puțin bună: multe firme nici nu știu că regula există. Un studiu al casei de avocatură Buju Stanciu & Asociații, publicat în septembrie 2026, arată că 85% dintre companiile românești discutate nu știau că trebuie să-și informeze utilizatorii când aceștia interacționează cu AI.
În acest ghid explicăm, pe înțelesul tuturor, ce cere legea pentru chatboți, ce s-a amânat și ce nu, care e situația în România și ce pași concreți ai de făcut.
Pe scurt
- De la 2 august 2026, oricine discută cu un chatbot trebuie să afle, cel târziu la prima interacțiune, că vorbește cu un sistem AI (articolul 50 din AI Act).
- Această obligație nu a fost amânată. Pachetul „Digital Omnibus” a amânat doar regulile pentru sistemele cu risc ridicat.
- Un chatbot obișnuit de informare și suport pentru clienți nu este, de regulă, sistem cu risc ridicat.
- În România, legea națională care stabilește autoritatea de control și sancțiunile nu era încă adoptată în august 2026, dar regulamentul european se aplică direct. Amenzile prevăzute la nivel UE ajung până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri.
- GDPR rămâne pe deplin aplicabil conversațiilor cu chatbotul.
Ce este AI Act și de ce contează acum
AI Act (Regulamentul (UE) 2024/1689) este prima lege europeană care reglementează inteligența artificială. A intrat în vigoare în august 2024 și se aplică în etape. Interdicțiile pentru practicile considerate inacceptabile se aplică din februarie 2025, regulile pentru modelele de uz general (cum sunt cele din spatele ChatGPT, Claude sau Gemini) din august 2025, iar regulile de transparență, cele care privesc direct chatboții, din 2 august 2026.
Fiind un regulament, nu o directivă, AI Act se aplică direct în toate statele membre, fără să fie nevoie de o lege românească de transpunere. Ce lipsește încă în România este cadrul de control: cine verifică, cum și cu ce sancțiuni (detalii mai jos).
Ce spune legea despre chatboți
Regula principală este în articolul 50 alineatul (1): sistemele AI care interacționează direct cu oamenii trebuie concepute astfel încât persoanele respective să fie informate că interacționează cu un sistem AI. Informarea trebuie făcută cel târziu la prima interacțiune, într-un mod clar, ușor de observat și accesibil, inclusiv persoanelor cu dizabilități (articolul 50 alineatul (5)).
Există o singură excepție practică: informarea nu e necesară atunci când este evident, pentru o persoană rezonabil de informată și atentă, că discută cu un AI. Nu te baza pe ea. Un chatbot care răspunde fluent, în română, poate fi ușor confundat cu un operator uman, iar dovada că situația era „evidentă” ar fi în sarcina ta.
Cine răspunde: furnizorul sau firma care folosește chatbotul?
AI Act face diferența între furnizor (cel care dezvoltă sistemul și îl pune pe piață) și implementator (firma sau instituția care îl folosește). Obligația de la alineatul (1) cade formal pe furnizor, care trebuie să construiască chatbotul astfel încât informarea să fie posibilă și vizibilă.
În practică, însă, firma care pune chatbotul pe site trebuie să se asigure că mesajul chiar apare. Casa de avocatură citată mai sus atrage atenția că faptul că marii furnizori de modele AI respectă legea nu acoperă automat firmele care integrează aceste modele în propriile produse. Iar dacă ți-ai construit singur chatbotul pe un model de uz general, devii tu însuți furnizor pentru acel sistem.
Și textele generate de AI?
Articolul 50 mai conține două reguli relevante pentru firme:
- Marcarea conținutului generat (alineatul (2)): furnizorii de sisteme care generează text, imagini, audio sau video trebuie să le marcheze într-un format citibil automat. Pentru sistemele deja pe piață înainte de 2 august 2026 există o perioadă de grație până la 2 decembrie 2026.
- Texte de interes public (alineatul (4)): dacă publici texte generate de AI pentru a informa publicul despre subiecte de interes public, trebuie să spui că sunt generate artificial, cu excepția cazului în care textul a fost revizuit de un om și cineva își asumă responsabilitatea editorială.
Răspunsurile unui chatbot de suport, date în conversație unui singur vizitator, nu intră în categoria textelor publicate pentru informarea publicului. Contează în principal regula de la alineatul (1).
Ce s-a amânat și ce nu
În 2026, Uniunea Europeană a adoptat pachetul „Digital Omnibus” pentru AI (Regulamentul (UE) 2026/1744), în vigoare din 27 iulie 2026. Multe titluri de presă au vorbit despre „amânarea AI Act”, ceea ce e doar parțial adevărat:
| Obligație | Termen inițial | Termen după Digital Omnibus |
|---|---|---|
| Informarea că vorbești cu un chatbot (art. 50 alin. 1) | 2 august 2026 | 2 august 2026 — neschimbat |
| Marcarea automată a conținutului generat, pentru sisteme deja pe piață (art. 50 alin. 2) | 2 august 2026 | 2 decembrie 2026 |
| Sisteme cu risc ridicat din anexa III (ex. recrutare, educație) | 2 august 2026 | 2 decembrie 2027 |
| Sisteme cu risc ridicat din anexa I (componente de siguranță în produse) | 2 august 2027 | 2 august 2028 |
Concluzia pentru un chatbot de pe site: regula de transparență se aplică deja.
Este chatbotul meu un sistem „cu risc ridicat”?
În marea majoritate a cazurilor, nu. Un chatbot care răspunde la întrebări despre produse, servicii, program, proceduri sau documente publice este un sistem cu risc limitat, pentru care se aplică doar obligațiile de transparență.
Lucrurile se schimbă dacă chatbotul ia sau influențează decizii importante despre oameni, de exemplu dacă triază candidați la un job, evaluează elevi sau decide cine primește un beneficiu social. Acestea sunt utilizări enumerate în anexa III a regulamentului și au obligații mult mai stricte, care se aplică însă abia din decembrie 2027. Dacă te afli în această situație, merită o analiză juridică dedicată.
Situația în România
Regulamentul se aplică direct, dar statul român trebuia să desemneze autoritățile de supraveghere și să adopte regimul de sancțiuni. La începutul lui august 2026:
- Guvernul propusese, printr-un memorandum, ca ANCOM să fie autoritatea principală de supraveghere a pieței și punct unic de contact;
- legea națională care să dea autorităților puteri de control și sancționare era încă în lucru, iar ANCOM confirma că poate verifica și sancționa doar după intrarea ei în vigoare;
- o analiză Deloitte Legal plasa România în grupul statelor care implementează cel mai lent AI Act.
Asta nu înseamnă că regula poate fi ignorată. Obligația există deja, legea națională poate fi adoptată oricând, iar clienții și partenerii (mai ales instituțiile publice, la achiziții) încep să ceară dovada conformității. La nivel european, încălcarea obligațiilor de transparență poate fi amendată cu până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală globală. Pentru IMM-uri se aplică valoarea mai mică dintre cele două.
Vrei un chatbot care e transparent din prima zi? La Intel Logic configurăm mesajul de bun venit astfel încât vizitatorul să știe de la prima interacțiune că discută cu un asistent AI. Asistentul răspunde doar din conținutul afacerii tale, iar datele rămân pe servere din România. Vezi cum funcționează chatbotul AI Intel Logic.
Nu uita de GDPR
AI Act nu înlocuiește GDPR, ci se adaugă lui. Conversațiile cu un chatbot conțin adesea date personale: nume, telefoane, adrese de email, uneori detalii despre sănătate sau situații personale. Pentru acestea, regulile GDPR se aplică integral, iar ANSPDCP le poate controla deja:
- politica de confidențialitate trebuie să menționeze chatbotul, ce date colectează și cât timp le păstrează;
- trebuie să știi unde sunt stocate conversațiile. Dacă ajung pe servere din afara UE, ai nevoie de garanții suplimentare pentru transferul datelor;
- contractul cu furnizorul chatbotului trebuie să includă clauze de prelucrare a datelor (acord de prelucrare, conform articolului 28 GDPR).
Am scris mai pe larg despre importanța controlului asupra datelor în articolul despre indicele suveranității digitale.
Lista de verificare: 7 pași pentru un chatbot conform
- Fă inventarul. Notează unde folosești AI în relația cu clienții: chatbot pe site, WhatsApp, Messenger, răspunsuri automate pe email.
- Afișează clar că e AI. Numele și mesajul de bun venit ar trebui să spună explicit „asistent AI” sau „asistent virtual bazat pe inteligență artificială”. Un nume de persoană („Ana te ajută”), fără altă mențiune, nu e suficient.
- Informează la început, nu la final. Mesajul trebuie să apară înainte sau în momentul primei interacțiuni, nu ascuns într-o pagină de termeni.
- Oferă o cale către un om. Legea nu o cere explicit pentru chatboții cu risc limitat, dar o opțiune de contact cu un operator crește încrederea și reduce reclamațiile.
- Verifică furnizorul. Întreabă unde sunt stocate datele, dacă modelul este antrenat pe conversațiile tale și ce acord de prelucrare a datelor semnați.
- Actualizează politica de confidențialitate. Adaugă o secțiune despre chatbot, datele colectate și perioada de păstrare.
- Instruiește echipa. Oamenii care administrează chatbotul trebuie să înțeleagă ce poate și ce nu poate face. AI Act include din februarie 2025 și o prevedere privind alfabetizarea în domeniul AI (articolul 4).
Ce înseamnă asta pentru instituțiile publice
Tot mai multe primării, spitale și direcții publice folosesc chatboți pentru informarea cetățenilor. Pentru ele, aceleași reguli de transparență se aplică din 2 august 2026, cu câteva particularități:
- cetățenii trebuie să poată distinge clar între răspunsul asistentului AI și o comunicare oficială a instituției;
- informațiile trebuie să provină din surse oficiale ale instituției, actualizate. Un chatbot care „inventează” proceduri sau termene poate produce prejudicii reale;
- datele cetățenilor sunt adesea sensibile, așa că locul de stocare contează și mai mult.
Chatboții Intel Logic funcționează deja în instituții publice și spitale din România, răspund exclusiv din documentele furnizate de instituție, iar datele sunt găzduite în țară.
Întrebări frecvente
Trebuie să schimb ceva dacă am deja un chatbot pe site?
Verifică dacă mesajul de bun venit spune clar că vizitatorul vorbește cu un asistent AI. Dacă nu, modificarea e de obicei simplă: un text în fereastra de chat sau în mesajul inițial. Verifică și politica de confidențialitate.
Pot primi amendă acum, în România?
Până la adoptarea legii naționale, autoritățile române au spus că nu pot aplica sancțiuni pentru AI Act. Obligația există însă deja, iar legea poate intra în vigoare în orice moment. Pentru datele personale din conversații, ANSPDCP poate aplica oricând sancțiuni în baza GDPR.
Dacă chatbotul răspunde doar la întrebări despre program și produse, tot trebuie să anunț că e AI?
Da. Obligația de transparență nu depinde de cât de simple sunt întrebările, ci de faptul că un om interacționează direct cu un sistem AI.
Chatbotul meu folosește ChatGPT. Furnizorul se ocupă de conformitate?
Nu în întregime. Furnizorul modelului are propriile obligații, dar felul în care chatbotul apare pe site-ul tău, mesajul de informare și datele colectate țin de tine și de cel care ți-a construit chatbotul.
Concluzie
Pentru un chatbot de site, AI Act cere în primul rând onestitate: vizitatorul trebuie să știe că vorbește cu un AI. E o regulă ușor de respectat și care, bine aplicată, crește încrederea clienților în loc să o scadă. Combinată cu o politică clară privind datele, îți pune afacerea sau instituția în regulă atât cu AI Act, cât și cu GDPR.
Dacă vrei să verificăm împreună cum arată chatbotul tău din perspectiva acestor reguli sau cauți un asistent AI construit de la început cu transparență și date în România, scrie-ne. Îți poți face o idee despre costuri și din ghidul nostru Cât costă un chatbot AI pentru site în 2026.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Informațiile sunt valabile la data publicării (octombrie 2026); pentru situații concrete, consultați un avocat specializat.
Citește și
- Cât costă un chatbot AI pentru site în 2026
- Chatbot AI pentru instituții publice: ghid pentru primării, spitale și direcții
- AI în educație: ce poate face un asistent AI pentru profesori și elevi
Surse
- Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act), textul oficial pe EUR-Lex
- Articolul 50 AI Act și modificările Digital Omnibus — Praxikon
- Digital AI Omnibus: termene amânate — Cooley
- AI Act în România: autoritățile nu pot aplica sancțiuni încă — Bursa, 4 august 2026
- România rămâne fără autoritate desemnată pentru AI Act — Edupedu, 11 august 2026
- Studiul Buju Stanciu & Asociații despre obligațiile de transparență — Știripesurse, septembrie 2026
